Definiția cu ID-ul 854535:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CUMPĂNIRE, cumpăniri, s. f. Acțiunea de a (se) cumpăni și rezultatul ei. 1. Echilibru. ◊ Expr. (A ține arma) în cumpănire = (a ține arma) de mijloc (sprijinindu-și mâna de șold). 2. Fig. Măsură justă; chibzuială (în vorbe sau în fapte). – V. cumpăni.