Definiția cu ID-ul 854518:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CUMINECA, cuminec, vb. I. Refl. și tranz. (În practicile religiei creștine) A primi sau a da cuminecătura; a (se) împărtăși, a (se) griji. ♦ Tranz. A anula, a face să fie iertate prin cuminecătură un păcat, o greșeală. [Var.: cuminica vb. I] – Lat. *comminicare (= communicare).