7 definiții pentru cumen

CÚMEN s. n. Amestec de hidrocarburi benzenice care se găsește în uleiul gudroanelor cărbunilor de pământ și în anumite fracțiuni de petrol. – Din fr. cumène.

CÚMEN s. n. Amestec de hidrocarburi benzenice care se găsește în uleiul gudroanelor cărbunilor de pământ și în anumite fracțiuni de petrol. – Din fr. cumène.

CUMÉN s. (CHIM.) izopropilbenzen.

CÚMEN s.n. Amestec de hidrocarburi benzenice care se găsesc în uleiul gudroanelor cărbunilor de pământ și în anumite fracțiuni din petrol. [Pl. -nuri. / < fr. cumène].

CÚMEN s. n. amestec de hidrocarburi benzenice în uleiul gudroanelor cărbunilor de pământ și în anumite fracțiuni din petrol. (< fr. cumène)

Intrare: cumen
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cumen cumenul
plural cumenuri cumenurile
genitiv-dativ singular cumen cumenului
plural cumenuri cumenurilor
vocativ singular
plural