8 definiții pentru cumarină
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CUMARINĂ, cumarine, s. f. Produs cristalin cu miros de fân proaspăt, extras din fructele unor plante sau preparat sintetic și folosit pentru esențe, parfumuri și aromatizarea tutunurilor. – Din fr. cumarine.
CUMARINĂ, cumarine, s. f. Produs cristalin cu miros de fân proaspăt, extras din fructele unor plante sau preparat sintetic și folosit pentru esențe, parfumuri și aromatizarea tutunurilor. – Din fr. cumarine.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
cumarină sf [At: DEX2 / Pl: ~ne / E: fr cumarine] Produs cristalin cu miros de fân proaspăt, extras din fructele unor plante sau preparat sintetic și folosit ca aromatizant.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CUMARINĂ s.f. Substanță odorantă extrasă din sămînța unui arbore exotic sau sintetizată, care se întrebuințează pentru esențe, parfumuri și aromatizarea tutunurilor. [< fr. coumarine].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CUMARINĂ s. f. substanță odorantă extrasă din sămânța unui arbore exotic, sau sintetizată, pentru esențe, parfumuri și aromatizarea tutunurilor. (< fr. coumarine)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CUMARINĂ f. Substanță mirositoare extrasă din sămânța unui arbore exotic sau preparată sintetic, folosită pentru parfumuri, esențe și la aromatizarea tutunurilor. /<fr. cumarine
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
cumarină s. f., g.-d. art. cumarinei; pl. cumarine
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cumarină s. f., g.-d. art. cumarinei; pl. cumarine
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cumarină s. f., g.-d. art. cumarinei; pl. cumarine
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
cumarină, cumarinesubstantiv feminin
- 1. Produs cristalin cu miros de fân proaspăt, extras din fructele unor plante sau preparat sintetic și folosit pentru esențe, parfumuri și aromatizarea tutunurilor. MDA2 DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- cumarine MDA2 DEX '09 DEX '98 DN