7 definiții pentru cumarină

CUMARÍNĂ, cumarine, s. f. Produs cristalin cu miros de fân proaspăt, extras din fructele unor plante sau preparat sintetic și folosit pentru esențe, parfumuri și aromatizarea tutunurilor. – Din fr. cumarine.

CUMARÍNĂ, cumarine, s. f. Produs cristalin cu miros de fân proaspăt, extras din fructele unor plante sau preparat sintetic și folosit pentru esențe, parfumuri și aromatizarea tutunurilor. – Din fr. cumarine.

cumarínă s. f., g.-d. art. cumarínei; pl. cumaríne

cumarínă s. f., g.-d. art. cumarínei; pl. cumaríne

CUMARÍNĂ s.f. Substanță odorantă extrasă din sămânța unui arbore exotic sau sintetizată, care se întrebuințează pentru esențe, parfumuri și aromatizarea tutunurilor. [< fr. coumarine].

CUMARÍNĂ s. f. substanță odorantă extrasă din sămânța unui arbore exotic, sau sintetizată, pentru esențe, parfumuri și aromatizarea tutunurilor. (< fr. coumarine)

CUMARÍNĂ f. Substanță mirositoare extrasă din sămânța unui arbore exotic sau preparată sintetic, folosită pentru parfumuri, esențe și la aromatizarea tutunurilor. /<fr. cumarine

Intrare: cumarină
cumarină substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cumari cumarina
plural cumarine cumarinele
genitiv-dativ singular cumarine cumarinei
plural cumarine cumarinelor
vocativ singular
plural