2 definiții pentru cultigen

cultigén adj. m., pl. cultigéni; f. sg. cultigénă, pl. cultigéne


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

CULTI- „cultivat, domestic”. ◊ L. cultus, us „îngrijire, creștere” > fr. culti-, engl. id. > rom. culti-.~gen (v. -gen2), s. n., specie vegetală obținută de om și prezentă numai în cultură.

Intrare: cultigen
cultigen adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cultigen
  • cultigenul
  • cultigenu‑
  • cultige
  • cultigena
plural
  • cultigeni
  • cultigenii
  • cultigene
  • cultigenele
genitiv-dativ singular
  • cultigen
  • cultigenului
  • cultigene
  • cultigenei
plural
  • cultigeni
  • cultigenilor
  • cultigene
  • cultigenelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)