opțiuni
  • info
14 definiții pentru culegător

Explicative DEX

CULEGĂTOR, -OARE, culegători, -oare, s. m., s. f. 1. S. m. și f. Persoană care adună recolta. 2. S. m. și f. (Cu determinări) Colecționar. Culegător de folclor. 3. S. m. Zețar. 4. S. f. Mașină de cules. – Culege + suf. -ător.

culegător, ~oare [At: ANON. CAR. / Pl: ~i, ~oare / E: culege + -(ă)tor] 1-2 smf, a (Persoană) care culege recolta. 3 smf (Tip; uneori complinit prin "tipograf') Zețar. 4 smf (Cu determinări) Colecționar. 5 sf Mașină de cules.

CULEGĂTOR I. adj. verb. CULEGE. Care culege. II. sm. 1 Cel ce culege: ~ de anecdote 2 📰 Zețar: a crescut băiatul ... și a ajuns, după ucenicie, ~ (CAR.).

CULEGĂTOR, -OARE, culegători, -oare, s. m. și f. 1. S. m. și f. Persoană care adună recolta. 2. S. m. și f. (Cu determinări) Colecționar. Culegător de folclor. 3. S. m. Zețar. 4. S. f. Mașină de cules. – Culege + suf. -ător.

CULEGĂTOR, -OARE, culegători, -oare, s. m. și f. 1. Persoană care adună recolta de cereale, de fructe etc. Culegător de bumbac. 2. (Cu determinări introduse prin prep. «de») Colecționar. Eminescu a fost un pasionat culegător de folclor. 3. Muncitor tipograf care compune în culegar textul carp urmează să fie imprimat; zețar. A intrat la un tipograf. La optsprezece ani era culegător. VLAHUȚĂ, O. AL. 147. [Heliade] creează tipografii și ziare, improvizează un personal de ucenici zețari, de ucenici culegători. MACEDONSKI, O. IV 118.

CULEGĂTOR, -OARE, culegători, -oare, s. m. și f. 1. Persoană care adună recolta. 2. (Cu determinări) Colecționar. Culegător de folclor. 3. Zețar. – Din culeg (prez. ind. al lui culege) + suf. -(ă)tor.

CULEGĂTOR ~i m. 1) Lucrător care culege recolta. 2) tipogr. Muncitor specializat în culegerea literelor tipografice după manuscris; zețar. 3) rar Persoană care adună obiecte pentru colecție; colecționar. /a culege + suf. ~ător

culegător m. 1. cel ce culege sau face o culegere: culegător de basme; 2. zețar.

culegătór, -oáre adj. Care culege, colector. Lucrătoru care adună literele și formează cuvintele la tipografie (zețar).

Ortografice DOOM

culegător s. m., pl. culegători

culegător s. m., pl. culegători

culegător s. m., pl. culegători

Sinonime

CULEGĂTOR s. 1. colecționar. (~ de folclor.) 2. (TIPOGR.) zețar.

CULEGĂTOR s. 1. colecționar. (~ de folclor.) 2. (TIPOGR.) zețar, (rar) compozitor, probar.

Intrare: culegător
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • culegător
  • culegătorul
  • culegătoru‑
plural
  • culegători
  • culegătorii
genitiv-dativ singular
  • culegător
  • culegătorului
plural
  • culegători
  • culegătorilor
vocativ singular
  • culegătorule
plural
  • culegătorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

culegătoare, culegătoaresubstantiv feminin
culegător, culegătorisubstantiv masculin

  • 1. Persoană care adună recolta. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Culegător de bumbac. DLRLC
  • 2. Cu determinări: colecționar. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: colecționar
    • format_quote Eminescu a fost un pasionat culegător de folclor. DLRLC
  • 3. Zețar, zețăriță. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: zețar zețăriță
    • format_quote A intrat la un tipograf. La optsprezece ani era culegător. VLAHUȚĂ, O. A. I 147. DLRLC
    • format_quote [Heliade] creează tipografii și ziare, improvizează un personal de ucenici zețari, de ucenici culegători. MACEDONSKI, O. IV 118. DLRLC
etimologie:
  • Culege + -ător. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „culegător” (3 clipuri)
Clipul 1 / 3