2 intrări

9 definiții

culegătoáre s. f., g.-d. art. culegătoárei; pl. culegătoáre

culegătoáre s. f., g.-d. art. culegătoárei; pl. culegătoáre

CULEGĂTOÁRE s. (TIPOGR.) zețăriță.

CULEGĂTÓR, -OÁRE, culegători, -oare, s. m., s. f. 1. S. m. și f. Persoană care adună recolta. 2. S. m. și f. (Cu determinări) Colecționar. Culegător de folclor. 3. S. m. Zețar. 4. S. f. Mașină de cules. – Culege + suf. -ător.

CULEGĂTÓR, -OÁRE, culegători, -oare, s. m. și f. 1. S. m. și f. Persoană care adună recolta. 2. S. m. și f. (Cu determinări) Colecționar. Culegător de folclor. 3. S. m. Zețar. 4. S. f. Mașină de cules. – Culege + suf. -ător.

CULEGĂTÓR, -OÁRE, culegători, -oare, s. m. și f. 1. Persoană care adună recolta de cereale, de fructe etc. Culegător de bumbac. 2. (Cu determinări introduse prin prep. «de») Colecționar. Eminescu a fost un pasionat culegător de folclor. 3. Muncitor tipograf care compune în culegar textul carp urmează să fie imprimat; zețar. A intrat la un tipograf. La optsprezece ani era culegător. VLAHUȚĂ, O. A. I 147. [Heliade] creează tipografii și ziare, improvizează un personal de ucenici zețari, de ucenici culegători. MACEDONSKI, O. IV 118.

CULEGĂTÓR ~i m. 1) Lucrător care culege recolta. 2) tipogr. Muncitor specializat în culegerea literelor tipografice după manuscris; zețar. 3) rar Persoană care adună obiecte pentru colecție; colecționar. /a culege + suf. ~ător

culegătór, -oáre adj. Care culege, colector. Lucrătoru care adună literele și formează cuvintele la tipografie (zețar).


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

CULEGĂTOÁRE s. (TIPOGR.) zețăriță.

Intrare: culegătoare (persoană)
culegătoare (persoană) substantiv feminin admite vocativul
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular culegătoare culegătoarea
plural culegătoare culegătoarele
genitiv-dativ singular culegătoare culegătoarei
plural culegătoare culegătoarelor
vocativ singular culegătoare, culegătoareo
plural culegătoarelor
Intrare: culegătoare (mașină)
culegătoare (mașină) substantiv feminin
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular culegătoare culegătoarea
plural culegători culegătorile
genitiv-dativ singular culegători culegătorii
plural culegători culegătorilor
vocativ singular
plural