cuestă sf [At: DN³ / Pl: ~te / E: sp cuesta] (Glg) Formă de relief ca un povârniș, apărută datorită eroziunii apelor curgătoare și retragerii versanților, într-o zonă unde straturile de roci dure alternează cu cele moi.

CUÉSTĂ s.f. (Geol.) Formă de relief ca un povârniș, apărută într-o regiune în care stratele cu roci dure alternează cu cele moi, datorită eroziunii apelor curgătoare și retragerii treptate a versanților. [< sp. cuesta].

CUÉSTĂ [CUES-] s. f. formă de relief cu un povârniș, apărută într-o regiune în care straturile cu roci dure alternează cu cele moi, datorită eroziunii apelor curgătoare și retragerii treptate a versanților. (< sp. cuesta)

!cuéstă (cues-) s. f., g.-d. art. cuéstei; pl. cuéste

cuéstă s. f. (sil. cues-)

CUÉSTĂ (< sp.) s. f. Formă de relief asimetrică într-o regiune cu structură monoclinală, unde statele de roci dure alternează cu cele moi, apărute datorită eroziunii torențiale și retragerii treptate a versanților, avînd forma unui povîrniș. coastă. Termen introdus în geomorfologie de W.M. Davis din toponimia mexicană.