6 definiții pentru cubiculum

CUBÍCULUM, cubiculumuri, s. n. Cameră de dormit în locuințele romane; p. ext. cameră sepulcrală într-o catacombă. – Din lat. cubiculum.

CUBÍCULUM, cubiculumuri, s. n. Cameră de dormit în locuințele romane; p. ext. cameră sepulcrală într-o catacombă. – Din lat. cubiculum.

cubículum s. n., pl. cubículumuri

cubículum s. n., pl. cubículumuri

CUBÍCULUM s.m. Cameră de culcare în casele romane; dormitor. ♦ Cameră mortuară din galeriile catacombelor. [Pl. -muri. / < lat. cubiculum].

CUBÍCULUM s. n. 1. cameră de culcare în casele romane. ◊ camera mortuară în galeriile catacombelor. 2. (în Imperiul Bizantin) cancelaria personală a împăratului. (< lat. cubiculum)

Intrare: cubiculum
cubiculum substantiv neutru
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cubiculum cubiculumul
plural cubiculumuri cubiculumurile
genitiv-dativ singular cubiculum cubiculumului
plural cubiculumuri cubiculumurilor
vocativ singular
plural