5 definiții pentru cuantificator


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cuantificator sm [At: DN3 / Pl: ~i / E: fr quantificateur] (Mat) Simbol care arată cărui element al unei mulțimi i se aplică o proprietate.

CUANTIFICATÓR s.m. (Mat.) Simbol care arată că o proprietate se aplică tuturor elementelor unei mulțimi sau numai unora dintre ele. [Pron. cuan-. / < fr. quantificateur].

CUANTIFICATÓR s. m. 1. operator logic prin care se fixează sfera de aplicativitate a unei variabile într-o anumită expresie. 2. (mat.) fiecare dintre simbolurile care arată dacă o proprietate se aplică tuturor elementelor unei mulțimi sau numai unora dintre ele. 3. (lingv.) denumire dată determinanților care indică cantitatea prin care un nume este definit. (< fr. quantificateur)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cuantificatór (cuan-) s. m., pl. cuantificatóri

cuantificatór s. m. (sil. cuan-), pl. cuantificatóri

Intrare: cuantificator
cuantificator substantiv masculin
  • silabație: cuan- info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cuantificator
  • cuantificatorul
  • cuantificatoru‑
plural
  • cuantificatori
  • cuantificatorii
genitiv-dativ singular
  • cuantificator
  • cuantificatorului
plural
  • cuantificatori
  • cuantificatorilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)