2 intrări

16 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CRONOMETRÁRE, cronometrări, s. f. Acțiunea de a cronometra; cronometraj. – V. cronometra.

CRONOMETRÁRE, cronometrări, s. f. Acțiunea de a cronometra; cronometraj. – V. cronometra.

cronometrare sf [At: IOANOVICI, TEHN. 355 / Pl: ~rări / E: cronometra] Măsurare cu ajutorul unui cronometru a timpului unei acțiuni Si: cronometraj.

CRONOMETRÁRE, cronometrări, s. f. Acțiunea de a cronometra. Cronometrarea cursei de 5000 de metri.

CRONOMETRÁRE s.f. Acțiunea de a cronometra; cronometraj. [< cronometra].

CRONOMETRÁ, cronometrez, vb. I. Tranz. A măsura durata unei acțiuni cu ajutorul unui cronometru. – Din fr. chronométrer.

CRONOMETRÁ, cronometrez, vb. I. Tranz. A măsura durata unei acțiuni cu ajutorul unui cronometru. – Din fr. chronométrer.

cronometra vt [At: DA / Pzi: ~rez / E: fr chronométrer] A măsura timpul cu un cronometru.

CRONOMETRÁ, cronometrez, vb. I. Tranz. A măsura, durata unei acțiuni cu ajutorul unui cronometru.

CRONOMETRÁ vb. I. tr. A măsura (cu cronometrul) durata unei acțiuni. [< fr. chronométrer].

CRONOMETRÁ vb. tr. a măsura (cu cronometrul) durata unei acțiuni. (< fr. chronométrer)

A CRONOMETRÁ ~éz tranz. (durata unei acțiuni, a unui proces sau fenomen) A măsura cu ajutorul cronometrului. /<fr. chronométrer


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cronometráre (-me-tra-) s. f., g.-d. art. cronometrắrii; pl. cronometrắri corectată

cronometráre s. f. (sil. -tra-), g.-d. art. cronometrării; pl. cronometrări

cronometrá (a ~) (-me-tra) vb., ind. prez. 3 cronometreáză

cronometrá vb. (sil. -tra), ind. prez. 3 sg. și pl. cronometreáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CRONOMETRÁRE s. cronometraj. (~ unei curse de fond.)

CRONOMETRARE s. cronometraj. (~ unei curse de fond.)

Intrare: cronometrare
cronometrare substantiv feminin
  • silabație: -me-tra-re info
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cronometrare
  • cronometrarea
plural
  • cronometrări
  • cronometrările
genitiv-dativ singular
  • cronometrări
  • cronometrării
plural
  • cronometrări
  • cronometrărilor
vocativ singular
plural
Intrare: cronometra
  • silabație: -me-tra info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cronometra
  • cronometrare
  • cronometrat
  • cronometratu‑
  • cronometrând
  • cronometrându‑
singular plural
  • cronometrea
  • cronometrați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cronometrez
(să)
  • cronometrez
  • cronometram
  • cronometrai
  • cronometrasem
a II-a (tu)
  • cronometrezi
(să)
  • cronometrezi
  • cronometrai
  • cronometrași
  • cronometraseși
a III-a (el, ea)
  • cronometrea
(să)
  • cronometreze
  • cronometra
  • cronometră
  • cronometrase
plural I (noi)
  • cronometrăm
(să)
  • cronometrăm
  • cronometram
  • cronometrarăm
  • cronometraserăm
  • cronometrasem
a II-a (voi)
  • cronometrați
(să)
  • cronometrați
  • cronometrați
  • cronometrarăți
  • cronometraserăți
  • cronometraseți
a III-a (ei, ele)
  • cronometrea
(să)
  • cronometreze
  • cronometrau
  • cronometra
  • cronometraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cronometrare

etimologie:

  • vezi cronometra
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

cronometra

  • 1. A măsura durata unei acțiuni cu ajutorul unui cronometru.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: