cronografie (gr. chronographie „descrierea timpului”), figură de compoziție care constă în descrierea unor momente, arătându-se împrejurările în care se scurg, cu alte cuvinte cadrul spațial al trecerii unui fragment de timp, cum ar fi: începutul zilei, înserarea etc. (P). În literatura română, găsim exemple strălucite de c. În proza lui Sadoveanu, în Sburătorul lui Heliade Rădulescu, sau Noapte de vară de George Coșbuc, în care ni se descrie înserarea.