7 definiții pentru cromatină


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CROMATÍNĂ s. f. Substanță care reprezintă componenta chimică de bază a nucleului celular la animale și la plante, având o mare afinitate pentru coloranții bazici. – Din fr. chromatine.

CROMATÍNĂ s. f. Substanță care reprezintă componenta chimică de bază a nucleului celular la animale și la plante, având o mare afinitate pentru coloranții bazici. – Din fr. chromatine.

CROMATÍNĂ s.f. Substanță colorabilă a nucleului celular, în interiorul căruia ea formează un filament în formă de ghem sau de rețea. [< fr. chromatine].

CROMATÍNĂ s. f. granulație colorabilă, de natură proteică, din nucleul celular, care intră în compunerea cromozomului. (< fr. chromatine)

CROMATÍNĂ f. biol. Substanță din componența nucleului celular, care constituie baza acestuia. /<fr. chromatine


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cromatínă s. f., g.-d. art. cromatínei

cromatínă s. f., g.-d. art. cromatínei


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CROMATÍNĂ (< fr. {i}; {s} gr. khromat- „culoare”) s. f. 1. (HIST.) Substanță alcătuită în special din nucleoproteide (deoxiriboză, riboză), reprezentând componenta chimică de bază a nucleului celular la animale și plante și avînd o mare afinitate pentru coloranții bazici; în timpul diviziunii celulare se concentrează în cromozomi. 2. (GENET.) C. sexuală = formațiune triunghiulară sau planconvexă întîlnită în nucleul somatic în mamiferele placentare de sex feminin. Reprezintă rezultatul condensării unui cromozom de sex X, la începutul dezvoltării intrauterine.

Intrare: cromatină
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cromati
  • cromatina
plural
genitiv-dativ singular
  • cromatine
  • cromatinei
plural
vocativ singular
plural

cromatină

  • 1. Substanță care reprezintă componenta chimică de bază a nucleului celular la animale și la plante, având o mare afinitate pentru coloranții bazici.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: