2 intrări

7 definiții

CRIMINALÍSTICĂ s. f. Știință care se ocupă cu cercetarea mijloacelor și cu elaborarea metodelor pentru prevenirea infracțiunilor, pentru examinarea probelor judiciare în vederea descoperirii infracțiunilor săvârșite și a infractorilor. – Din germ. Kriminalistik.

CRIMINALÍSTICĂ s. f. Știință care se ocupă cu cercetarea mijloacelor și cu elaborarea metodelor pentru prevenirea infracțiunilor, pentru examinarea probelor judiciare în vederea descoperirii infracțiunilor săvârșite și a infractorilor. – Din germ. Kriminalistik.

criminalístică s. f., g.-d. art. criminalísticii

criminalístică s. f., g.-d. art. criminalísticii

CRIMINALÍSTICĂ s.f. Știință care studiază și propune metodele și mijloacele dezvăluirii crimelor, cu scopul lămuririi și prevenirii lor. [Gen. -cii. / < fr. criminalistique].

CRIMINALÍSTICĂ f. Știință care se ocupă cu studiul mijloacelor și metodelor folosite pentru descoperirea și prevenirea crimelor. /<germ. Kriminalistik

CRIMINALÍSTIC, -Ă I. adj. referitor la criminalistică. II. s. f. știință care studiază și propune metodele și mijloacele dezvăluirii crimelor, cu scopul lămuririi și prevenirii lor. (< fr. criminalistique, /II/, germ. Kriminalistik)

Intrare: criminalistică
criminalistică substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular criminalistică criminalistica
plural
genitiv-dativ singular criminalistici criminalisticii
plural
vocativ singular
plural
Intrare: criminalistic
criminalistic adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular criminalistic criminalisticul criminalistică criminalistica
plural criminalistici criminalisticii criminalistice criminalisticele
genitiv-dativ singular criminalistic criminalisticului criminalistice criminalisticei
plural criminalistici criminalisticilor criminalistice criminalisticelor
vocativ singular
plural