CRICO- „inel, cerc, inelat”. ◊ gr. krikos „inel, buclă” > fr. crico-, engl. id., germ. kriko- > rom. crico-. □ ~id (v. -id), adj., în formă de inel; ~idectomie (v. -id, v. -ectomie), s. f., ablație chirurgicală a unei porțiuni din cartilajul cricoid; ~idotomie (v. -id, v. -tomie), s. f., incizie parțială sau totală a cartilajului cricoid; ~tomie (v. -tomie), s. f., incizie chirurgicală a cartilajului cricoid; ~traheotomie (v. traheo-, v. -tomie), s. f., traheotomie realizată prin incizia cartilajului cricoid.