9 definiții pentru crestățea

crestățea sf [At: LB / Pl: ~de / E: crestat + -ea] (Bot; reg) 1 Susai-pădureț (Mycelis muralis ). 2 Salata-iepurelui (Prenanthes purpurea). 3 Vătămătoare (Anthyllis vulneraria).

CRESTĂȚEÁ, crestățele, s. f. (Bot.) 1. Tâlhărea (Lactuca sagittata). 2. Salata-iepurelui (Prenanthes purpurea).Crestat + suf. -ea.

CRESTĂȚEÁ, crestățele, s. f. (Bot.) 1. Tâlhărea (Lactuca sagittata). 2. Salata-iepurelui (Prenanthes purpurea).Crestat + suf. -ea.

CRESTĂȚEÁ s. v. tâlhărea.

CRESTĂȚEÁ s. v. dragavei, păpădie, salata-iepurelui, susai-de-pădure, susai-pădureț, ștevie, tâlhărea.

crestățeà f. un fel de lăptucă, numită și salata-iepurelui, cu florile roșii-purpurii (Prenanthes purpurea).

crestățeá f., pl. ele (d. crestat 2, pin aluz. la frunze). Un fel de lăptucă (lactuca sagittata), numită și susaĭ de pădure și (Trans.) tîlhărea.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

CRESTĂȚEA s. (BOT.; Lactuca quercina) (reg.) tîlhărea.

crestățea s. v. DRAGAVEI. PĂPĂDIE. SALATA-IEPURELUI. SUSAI-DE-PĂDURE. SUSAI-PĂDUREȚ. ȘTEVIE. TÎLHĂREA.

Intrare: crestățea
crestățea substantiv feminin
substantiv feminin (F151)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular crestățea crestățeaua
plural crestățele crestățelele
genitiv-dativ singular crestățele crestățelei
plural crestățele crestățelelor
vocativ singular
plural