8 definiții pentru crestățea


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CRESTĂȚEÁ, crestățele, s. f. (Bot.) 1. Tâlhărea (Lactuca sagittata). 2. Salata-iepurelui (Prenanthes purpurea).Crestat + suf. -ea.

CRESTĂȚEÁ, crestățele, s. f. (Bot.) 1. Tâlhărea (Lactuca sagittata). 2. Salata-iepurelui (Prenanthes purpurea).Crestat + suf. -ea.

crestățea sf [At: LB / Pl: ~de / E: crestat + -ea] (Bot; reg) 1 Susai-pădureț (Mycelis muralis ). 2 Salata-iepurelui (Prenanthes purpurea). 3 Vătămătoare (Anthyllis vulneraria).

crestățeà f. un fel de lăptucă, numită și salata-iepurelui, cu florile roșii-purpurii (Prenanthes purpurea).

crestățeá f., pl. ele (d. crestat 2, pin aluz. la frunze). Un fel de lăptucă (lactuca sagittata), numită și susaĭ de pădure și (Trans.) tîlhărea.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CRESTĂȚEÁ s. v. dragavei, păpădie, salata-iepurelui, susai-de-pădure, susai-pădureț, ștevie, tâlhărea.

crestățea s. v. DRAGAVEI. PĂPĂDIE. SALATA-IEPURELUI. SUSAI-DE-PĂDURE. SUSAI-PĂDUREȚ. ȘTEVIE. TÎLHĂREA.

CRESTĂȚEA s. (BOT.; Lactuca quercina) (reg.) tîlhărea.

Intrare: crestățea
crestățea substantiv feminin
substantiv feminin (F151)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • crestățea
  • crestățeaua
plural
  • crestățele
  • crestățelele
genitiv-dativ singular
  • crestățele
  • crestățelei
plural
  • crestățele
  • crestățelelor
vocativ singular
plural

crestățea botanică

etimologie:

  • Crestat + sufix -ea.
    surse: DEX '98 DEX '09