2 intrări

10 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cra i [At: DDRF / V: cr / E: fo] 1-2 (Rep) Cuvânt care imită strigătul corbului sau al ciorii Si: câr. 3 (Rar) Crac1 (1).

cra! int. ce imită strigătul corbului.

CRAC1 interj. Cuvânt care imită un zgomot sec (în urma unei rupturi, spărturi). Cf. fr. crac.

crac1 i [At: PONTBRIANT, D. / E: fo] 1 Cuvânt care imită zgomotul produs de un obiect care crapă Si: cra (3). 2 Cuvânt care imită zgomotul produs de două obiecte care se ciocnesc. 3 (Fig; rar) Cuvânt care exprimă surpriza provocată de un eveniment neașteptat.

CRAC1 interj. Cuvânt care imită un zgomot sec (în urma unei rupturi, spărturi). – Onomatopee. Cf. fr. crac.

crac! int. imită sunetul unui lucru când crapă, plesnește sau se ciocnește cu altul.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

crac interj. – Exprimă zgomotul unui obiect ce se sparge. Creație expresivă, cf. fr. crac, sp. cras, cris.

Intrare: cra
interjecție (I10)
  • cra
interjecție (I10)
  • cr
Intrare: crac (interj.)
crac2 (interj.) interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • crac
  • cra
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

crac (interj.)

  • 1. Cuvânt care imită un zgomot sec (în urma unei rupturi, spărturi).
    surse: DEX '09 DEX '98

etimologie: