2 intrări

10 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cra i [At: DDRF / V: cr / E: fo] 1-2 (Rep) Cuvânt care imită strigătul corbului sau al ciorii Si: câr. 3 (Rar) Crac1 (1).

cra! int. ce imită strigătul corbului.

crac1 i [At: PONTBRIANT, D. / E: fo] 1 Cuvânt care imită zgomotul produs de un obiect care crapă Si: cra (3). 2 Cuvânt care imită zgomotul produs de două obiecte care se ciocnesc. 3 (Fig; rar) Cuvânt care exprimă surpriza provocată de un eveniment neașteptat.

CRAC1 interj. Cuvânt care imită un zgomot sec (în urma unei rupturi, spărturi). Cf. fr. crac.

CRAC1 interj. Cuvânt care imită un zgomot sec (în urma unei rupturi, spărturi). – Onomatopee. Cf. fr. crac.

crac! int. imită sunetul unui lucru când crapă, plesnește sau se ciocnește cu altul.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

crac interj. – Exprimă zgomotul unui obiect ce se sparge. Creație expresivă, cf. fr. crac, sp. cras, cris.

Intrare: cra
interjecție (I10)
  • cra
interjecție (I10)
  • cr
Intrare: crac (interj.)
crac2 (interj.) interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • crac
  • cra
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

crac (interj.)

  • 1. Cuvânt care imită un zgomot sec (în urma unei rupturi, spărturi).
    surse: DEX '09 DEX '98

etimologie: