7 definiții pentru covelină


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

covelínă sf [At: DN3 / Pl: ~ne / E: fr covelline, it covellina] Sulfură naturală de cupru, metalică, moale, de culoare albastră-violet, frecventă în zonele de alterare a zăcămintelor cuprifere.

COVELÍNĂ s. f. Sulfură naturală de cupru, metalică, moale, de culoare albastră-violet, frecventă în zonele de alterare a zăcămintelor cuprifere. – Din fr. covelline, it. covellina.

COVELÍNĂ s. f. Sulfură naturală de cupru, metalică, moale, de culoare albastră-violet, frecventă în zonele de alterare a zăcămintelor cuprifere. – Din fr. covelline, it. covellina.

COVELÍNĂ s.f. Sulfură naturală de cupru. [< fr. covelline, it. covellina, cf. Niccolo Covelli – mineralog italian].

COVELÍNĂ s. f. sulfură naturală de cupru. (< fr. covelline, it. covellina)

COVELÍNĂ f. Sulfură naturală de cupru. /<fr. covelline, it. covellina


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

covelínă s. f., g.-d. art. covelínei

covelínă s. f., g.-d. art. covelínei

Intrare: covelină
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coveli
  • covelina
plural
genitiv-dativ singular
  • coveline
  • covelinei
plural
vocativ singular
plural

covelină

  • 1. Sulfură naturală de cupru, metalică, moale, de culoare albastră-violet, frecventă în zonele de alterare a zăcămintelor cuprifere.
    surse: MDA2 DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: