Definiția cu ID-ul 966083:
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
COTROC subst. ard. (adăpost). 1. Cotroci, fam. (Tel 58). 2. Cotrăcen Gh. din București (17 B IV 448). 3. Cotroceni s. și m-re; – tt. mold. și munt. (Argeș); cf. Cotrăceni și Cotărciani < Cotarcă, sau < Cotorc. 4. Cutroci, fam. ar. (Cara 34).