7 definiții pentru cotație


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cotație sf [At: DN3 / V: (înv) ~iune / Pl: ~ii / E: it quotazione, fr cotation] 1-8 Cotare2 (1-8).

COTÁȚIE s.f. 1. Cotare. 2. (Fin.) Cursul schimbului într-o anumită zi pe o anumită piață. [Gen. -iei, var. cotațiune s.f. / cf. it. quotazione, fr. cotation].

COTÁȚIE s. f. determinarea și publicarea cursului pieței valutare pe baza evoluției cererii și ofertei. (< fr. cotation)

cotáție s. f. (ec.) Cursul unui produs la bursă ◊ „Cererea de ofertă ajunge la ALRO la 18.02.1992, dată în care se termină cotația la bursă prevăzută în contract [...] Deci s-a pus la cale, în mod evident, cum să se sustragă cei 5 $/t (chipurile sub formă de discount).” R.l. 4 V 93 p. 16 (cf. it. quotazione, fr. cotation; PR sec. XX; DN3)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cotáție (-ți-e) s. f., art. cotáția (-ți-a), g.-d. cotáții, art. cotáției

cotáție s. f. (sil. -ți-e), art. cotáția (sil. -ți-a), g.-d. cotáții, art. cotáției


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: cotație
  • silabație: -ți-e
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cotație
  • cotația
plural
  • cotații
  • cotațiile
genitiv-dativ singular
  • cotații
  • cotației
plural
  • cotații
  • cotațiilor
vocativ singular
plural