11 definiții pentru costisitor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

costisitor, ~oare a [At: MARCOVICI, D. 146/5 / Pl: ~i, ~oare / E: costisi + -(i)tor] 1 Care costă (1) mult Si: scump. 2 (Fig) Care necesită un efort mare pentru a fi îndeplinit.

COSTISITÓR, -OÁRE, costisitori, -oare, adj. Care costă mulți bani; scump. – Costisi + suf. -tor.

COSTISITÓR, -OÁRE, costisitori, -oare, adj. Care costă mulți bani; scump. – Costisi + suf. -tor.

COSTISITÓR, -OÁRE, costisitori, -oare, adj. Care costă mulți bani; scump. Pontonierii noștri nu sînt pregătiți pentru o lucrare așa de întinsă și de costisitoare. D. ZAMFIRESCU, R. 209. Toți au gusturi și slăbiciuni costisitoare; Stelianșampanie, Graurbirjile, Danicrele negre. VLAHUȚĂ, O. A. III 108.

COSTISITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care costă mult; cu preț ridicat; scump. /a costisi + suf. ~tor

costisitor a. care costă mult. [Derivat din costisì, sinonimul arhaic și vulgar al neologismului costà].

costisitór, -oáre adj. (d. costisesc). Care costă mult: călătorie costisitoare.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

costisitór adj. m., pl. costisitóri; f. sg. și pl. costisitoáre

costisitór adj. m., pl. costisitóri; f. sg. și pl. costisitoáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

COSTISITÓR adj. v. scump.

COSTISITOR adj. scump, (înv. și reg.) bănos, (înv.) costător. (Lucruri ~.)

Intrare: costisitor
costisitor adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • costisitor
  • costisitorul
  • costisitoru‑
  • costisitoare
  • costisitoarea
plural
  • costisitori
  • costisitorii
  • costisitoare
  • costisitoarele
genitiv-dativ singular
  • costisitor
  • costisitorului
  • costisitoare
  • costisitoarei
plural
  • costisitori
  • costisitorilor
  • costisitoare
  • costisitoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)