opțiuni

2 intrări

14 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cosie1 sf [At: PAMFILE, A.R. 125 / V: ~si, ~stie / Pl: ~ii / E: coasă + -ie] (Mol; Buc) Coadă de coasă.

cosie2 sf [At: ȘINCAI, HR. I 118/11 / A: nct / Pl: ~ii / E: nct] (Înv; nob; ned) Condiment.

COSIE ~i f. Coadă de coasă. [Art. cosia; G.-D. cosiei; Sil. -si-e] /a cosi + suf. ~ie

cosie f. coada de lemn a coasei.

cósie f. (d. coasă). Nord. Toporlĭe.

cosi1 sf vz cosie

costie2 sf vz cosie

coșie sf [At: H II, 299 / Pl: ~ii / E: bg кощия] (Reg; bgm) Vânătoare mare.

toporîĭe și coporîĭe (sud) și toporîște și -íște (est, Trans.) f. (rus. koporúlĕa, hîrleț, infl. de vsl. bg. toporište, topor mare. Cp. și cu ung. kaparo, un fel de sulă colțorată). Coadă de coasă (numită în nord cósie, în Buc. și cosiriște). V. codirișcă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cosie s. f., pl. cosii

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

COSIE s. v. coadă.

cosie s. v. COADĂ.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

cosie2 s.f. (înv.) condiment.

coșie, coșii, s.f. (reg.) vânătoare mare.

Intrare: cosie
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cosie
  • cosia
plural
  • cosii
  • cosiile
genitiv-dativ singular
  • cosii
  • cosiei
plural
  • cosii
  • cosiilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: coșie
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coșie
  • coșia
plural
  • coșii
  • coșiile
genitiv-dativ singular
  • coșii
  • coșiei
plural
  • coșii
  • coșiilor
vocativ singular —
plural —