5 definiții pentru cosemnatar

COSEMNATÁR, -Ă, cosemnatari, -e, s. m. și f. Persoană care cosemnează. – Co- + semnatar (după fr. cosignataire).

COSEMNATÁR, -Ă, cosemnatari, -e, s. m. și f. Persoană care cosemnează. – Co- + semnatar (după fr. cosignataire).

cosemnatár s. m., pl. cosemnatári

COSEMNATÁR, -Ă s.m. și f. Cel care a semnat alături de alții. [După fr. cosignataire].

COSEMNATÁR, -Ă s. m. f. cel care consemnează. (după fr. consignataire)

Intrare: cosemnatar
cosemnatar substantiv masculin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cosemnatar cosemnatarul
plural cosemnatari cosemnatarii
genitiv-dativ singular cosemnatar cosemnatarului
plural cosemnatari cosemnatarilor
vocativ singular
plural