9 definiții pentru cosânzeană


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cosânzeánă sfs, a vz sânziană

Sânziană (sâmziană) f. 1. zina cu părul de aur din povești, numită obișnuit Cosânzeană; 2. pl. ființe fantastice: drăgaicele, sâmzienele, strigele AL. [Sâmziana, ca și Drăgaica, însemnează totdeodată ziua sfântului Ioan (v. sâmziene) și cea mai frumoasă fată țărancă aleasă la acea sărbătoare (v. drăgaică); de aci, în lumea basmelor, zina frumuseții cea cu cosițele de aur (v. Cosânzeană), plăsmuire de origină creștină generalizată în povești].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cosânzeánă (fată frumoasă) s. f., g.-d. art. cosânzénei; pl. cosânzéne

cosânzeánă (fată frumoasă) s. f., g.-d. art. cosânzénei; pl. cosânzéne

Cosânzeána (Ileana ~) s. pr. f.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BRÂUL-COSÂNZÉNII s. v. calea lactee, calea-laptelui, curcubeu.

brîul-Cosînzenii s. v. CALEA-LACTEE. CALEA-LAPTELUI. CURCUBEU.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cosînzeánă (cosînzéne), s. f. – Prototip al frumuseții, în basmele populare. – Ileana Cosînzeana, personaj feminin mitic, care personifică idealul lui Făt Frumos. Origine incertă. Este evidentă înrudirea cuvîntului cu sînzeană; însă prima parte a cuvîntului este mai puțin clară. Este poate o amintire a Sfintei Elena, mama lui Constantin, dacă se admite o formă Helena Co(n)s(t)antiana: z s-ar explica prin pronunțarea ngr. *Cos(t)andiana, sau mai bine printr-o contaminare posterioară cu sînziană. Pentru pierderea primului t, cf. forma sl. Kustenitŭ < Kονσταντίνος (Vaillant, BL, XIV, 7). Philippide, Principii, 138, se gîndea la lat. semidivina, ca epitet al Elenei din Troia, soluție evident imposibilă; pentru DAR și Scriban, este vorba de o var. de la sînzeană.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

COSÎNZEANA, revistă literară ilustrată. A apărut, cu întreruperi, și cu periodicitate variabilă, între 1911 și 1928, inițial, la Orăștie și din 1922, la Cluj. A susținut unitatea națională a românilor prin literatură și cultură.

Intrare: cosânzeană
cosânzeană substantiv feminin
substantiv feminin (F12)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cosânzea
  • cosânzeana
plural
  • cosânzene
  • cosânzenele
genitiv-dativ singular
  • cosânzene
  • cosânzenei
plural
  • cosânzene
  • cosânzenelor
vocativ singular
plural