2 intrări

3 definiții

corúnd sn [At: LTR / Pl: ~uri / E: nct] 1 (Chm; Min; iuz) Corindon. 2 Oxid de aluminiu, foarte dur, incolor, cu luciu adamatin, impurificat, cu urme de compuși de crom și de fier Cf safir, rubin, topaz.

CORÚND s.n. Corindon. [< germ. Korund].


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

CORUND, com. în jud. Harghita, în Depr. Praid; 6.363 loc. (1991). Expl. de aragonit și argilă. Ape minerale carbogazoase. Centru de ceramică (smălțuită) populară secuiască.

Intrare: corund
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular corund corundul
plural corunduri corundurile
genitiv-dativ singular corund corundului
plural corunduri corundurilor
vocativ singular
plural
Intrare: Corund
Corund nume propriu
nume propriu (I3)