8 definiții pentru corturel

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CORTUREL, corturele, s. n. (Rar) Cortuleț. – Cort + suf. -urel.

corturel sn [At: TEODORESCU, P. P. 477 / V: ~tor~ / Pl: ~e / E: corturi + -el] 1-10 (Pop; șhp) Cortișor (1-10).

CORTUREL, corturele, s. n. (Pop.) Cortuleț. – Cort + suf. -urel.

CORTURELE s. n. pl. Cortulețe. Pe subt cele mărunțele, Tinse-s două corturele, Tot cu funii de mătase Împletite-n cîte șase. BIBICESCU, P. P. 284.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

corturel (rar) s. n., pl. corturele

Intrare: corturel
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • corturel
  • corturelul
  • corturelu‑
plural
  • corturele
  • corturelele
genitiv-dativ singular
  • corturel
  • corturelului
plural
  • corturele
  • corturelelor
vocativ singular
plural
cortorel
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

corturel, corturelesubstantiv neutru

  • 1. rar Cortuleț. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: cortuleț
    • format_quote Pe subt cele mărunțele, Tinse-s două corturele, Tot cu funii de mătase Împletite-n cîte șase. BIBICESCU, P. P. 284. DLRLC
etimologie:
  • Cort + sufix -urel. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.