CORTICI- „scoarță, cortex”. ◊ L. cortex, icis „scoarță, coajă de copac” > fr. cortici-, engl. id. > rom. cortici-. □ ~fer (v. -fer), adj., 1. Care este prevăzut cu scoarță. 2. (Despre cariopse) Care este concrescut cu paleea florală; ~form (v. -form), adj., cu aspect de scoarță.