CORTEX, cortexuri, s. n. 1. Scoarță a unui copac. ♦ Coajă a unui fruct. 2. (Anat.) Partea periferică a unui organ. ♦ Înveliș al părului, cuprins între măduva centrală și cuticula exterioară. 3. (În sintagmele) Cortex cerebral = scoarță cerebrală. Cortex suprarenal = partea periferică a glandei suprarenale; glandă cortico-suprarenală. – Din fr., lat. cortex.

cortex sn [At: DN³ / Pl: ~uri / E: lat fr cortex] 1 Scoarță a unui copac. 2 Coajă a unui fruct. 3 Înveliș al părului, cuprins între măduva centrală și cuticula exterioară. (Șîs) ~ cerebral Scoarță cerebrală. 5 (Îs) ~ suprarenal Parte periferică a glandei suprarenale. 6 (Îas) Glandă corticosuprarenală.

CORTEX, cortexuri, s. n. 1. Scoarță a unui copac. ♦ Coajă a unui fruct. 2. Înveliș al părului, cuprins între măduva centrală și cuticula exterioară. 3. (În sintagmele) Cortex cerebral = scoarța cerebrală. Cortex suprarenal = partea periferică a glandei suprarenale; glandă corticosuprarenală. – Din fr., lat. cortex.

CORTEX s.n. 1. Scoarță (a unui copac). ♦ Coajă (a unui fruct). 2. Înveliș al părului, cuprins între măduva centrală și cuticula exterioară. 3. Scoarță cerebrală. [Pl. -xuri. / < lat., fr. cortex].

CORTEX s. n. parte extremă a unor organe animale sau vegetale; scoarță. ♦ ~ (cerebral) = scoarță cerebrală; ~ suprarenal = glandă corticosuprarenală. (< lat. cortex)

CORTEX ~uri n. 1) bot. Țesut vegetal care servește drept înveliș exterior al unor organe la plante. 2) anat. Scoarța cerebrală. /<fr., lat. cortex

cortex (scoarță) s. n., pl. cortexuri

cortex (scoarță) s. n., pl. cortexuri

cortex s. n., pl. cortexuri

CORTEX s. (ANAT.) cortex cerebral v. scoarță cerebrală; cortex suprarenal v. glandă cortico-suprarenală.

CORTEX s. (ANAT.) cortex cerebral = scoarță cerebrală; cortex suprarenal = glandă cortico-suprarenală.

a gândi cu cortexul vaginal expr. (glum. – d. femei) a lua o hotărâre pripită; a judeca greșit (ceva sau pe cineva).