7 definiții pentru corsetieră
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CORSETIÉRĂ, corsetiere, s. f. Femeie care confecționează corsete. [Pr.: -ti-e-] – Din fr. corsetière.
CORSETIÉRĂ, corsetiere, s. f. Femeie care confecționează corsete. [Pr.: -ti-e-] – Din fr. corsetière.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
CORSETIÉRĂ s. f. lucrătoare care confecționează corsete. (< fr. corsetière)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
corsetiér, ~ă smf [At: DICȚ. / Pl: ~i, ~e / E: fr corsetier] 1 Persoană cajre creează modele de corset (2). 2 Persoană care face corsete (2). 3 Persoană care execută, după rețete medicale, corsete (3-4). 4 Persoană care comercializează corsete (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CORSETIÉR, -Ă s.m. și f. (Cel) care confecționează corsete. [Pron.-ti-er. / < fr. corsetier].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*corsetiér, -ă s. (fr. corsétier, -ière). Care face saŭ vinde corsete.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
corsetiéră (-ti-e-) s. f., g.-d. art. corsetiérei; pl. corsetiére
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
corsetiéră s. f. (sil. -ti-e-), g.-d. art. corsetiérei; pl. corsetiére
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: -ti-e-ră
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
corsetier, -ă corsetier corsetieră
- 1. Persoană care confecționează corsete.surse: MDA2 DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- limba franceză corsetièresurse: MDA2 DEX '09 DEX '98 DN