10 definiții pentru corporativ

CORPORATÍV, -Ă, corporativi, -e, adj. Care ține de corporații, privitor la corporații; pe bază de corporații; corporatist (3). – Din fr. corporatif.

CORPORATÍV, -Ă, corporativi, -e, adj. Care ține de corporații, privitor la corporații; pe bază de corporații; corporatist (3). – Din fr. corporatif.

CORPORATÍV, -Ă, corporativi, -e. adj. Care se referă la corporații sau aparține unei corporații; de corporație, pe bază de corporație. Modul de organizare feudal sau corporativ al industriei nu mai putea satisface cererea de produse care creștea o dată cu crearea de noi piețe. Manufactura îi luă locul. MARX-ENGELS, M. C. 34.

corporatív adj. m., pl. corporatívi; f. corporatívă, pl. corporatíve

corporatív adj. m., pl. corporatívi; f. sg. corporatívă, pl. corporatíve

CORPORATÍV adj. v. corporatist.

CORPORATÍV, -Ă adj. Referitor la corporații; bazat pe corporații. [< fr. corporatif].

CORPORATÍV, -Ă adj. referitor la corporații; bazat pe corporații. (< fr. corporatif)

CORPORATÍV ~ă (~i, ~e) Care ține de corporații; propriu corporației. /<fr. corporatif


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

CORPORATÍV adj. corporatist. (Asociație ~.)

Intrare: corporativ
corporativ adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular corporativ corporativul corporati corporativa
plural corporativi corporativii corporative corporativele
genitiv-dativ singular corporativ corporativului corporative corporativei
plural corporativi corporativilor corporative corporativelor
vocativ singular
plural