9 definiții pentru coroietic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

coroiétic, ~ă a [At: HERZ.-GHER., M. IV, 240 / Pl: ~ici, ~ice / E: coroia + -tic] 1-2 Coroiat2 (1-2).

COROIÉTIC, -Ă, coroietici, -ce, adj. (Reg.) Coroiat. – Coroiat + suf. -ic.

COROIÉTIC, -Ă, coroietici, -ce, adj. (Reg.) Coroiat. – Coroiat + suf. -ic.

COROIÉTIC, -Ă, coroietici, -e, adj. (Mold.) Coroiat. Un nas subțire, puțin coroietic. VLAHUȚĂ, O. A. III 46. Fruntea... galbenă ca ceara, sfîrșită cu o pereche de sprîncene, tufoasă ca secara de la Sfînta Elena, se lega cu un nas coroietic. RUSSO, S. 28.

coroiát1 sn [At: MDA / Pl: ~uri / E: coroia] 1-2 Coroiere (1-2).

coroĭat, -ă adj. Est. Ca cĭocu coroĭuluĭ, achilin: nas coroĭat. – Și coroĭátic. – Pop. -ĭet, -ĭetic. V. cîrjoĭez.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

coroiétic (reg.) adj. m., pl. coroiétici; f. coroiétică, pl. coroiétice

coroiétic adj. m., pl. coroiétici; f. sg. coroiétică, pl. coroiétice


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

COROIÉTIC adj. v. acvilin, adus, cocârjat, coroiat, curbat, încovoiat.

coroietic adj. v. ACVILIN. ADUS. COCÎRJAT. COROIAT. CURBAT. ÎNCOVOIAT.

Intrare: coroietic
coroietic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coroietic
  • coroieticul
  • coroieticu‑
  • coroietică
  • coroietica
plural
  • coroietici
  • coroieticii
  • coroietice
  • coroieticele
genitiv-dativ singular
  • coroietic
  • coroieticului
  • coroietice
  • coroieticei
plural
  • coroietici
  • coroieticilor
  • coroietice
  • coroieticelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

coroietic

etimologie:

  • Coroiat + sufix -ic.
    surse: DEX '98 DEX '09