8 definiții pentru coroborant


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COROBORÁNT, -Ă, coroboranți, -te, adj. Care coroborează, întărește. – Din fr. corroborant.

COROBORÁNT, -Ă, coroboranți, -te, adj. Care coroborează, întărește. – Din fr. corroborant.

coroboránt, ~ă [At: TDRG / Pl: ~anți, ~e / E: fr corroborant] (Rar) 1 a Care coroborează. 2-3 a Care (se) sprijină (unul pe altul). 4 a Care întărește. 5 sn (Nob) Mijloc de întărire.

COROBORÁNT, -Ă adj. Care coroborează, întărește. [Cf. fr. corroborant].

COROBORÁNT, -Ă adj. care coroborează. (< fr. corroborant)

COROBORÁNT ~tă (~ți, ~te) livr. Care coroborează ceva. /<fr. corroborant

*coroboránt, -ă adj. (fr. corroborant). Care coroborează: remediŭ coroborant, probă coroborantă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

coroboránt adj. m., pl. coroboránți; f. coroborántă, pl. coroboránte

coroboránt adj. m., pl. coroboránți; f. sg. coroborántă, pl. coroboránte

Intrare: coroborant
coroborant adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coroborant
  • coroborantul
  • coroborantu‑
  • coroborantă
  • coroboranta
plural
  • coroboranți
  • coroboranții
  • coroborante
  • coroborantele
genitiv-dativ singular
  • coroborant
  • coroborantului
  • coroborante
  • coroborantei
plural
  • coroboranți
  • coroboranților
  • coroborante
  • coroborantelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

coroborant

  • 1. Care coroborează, întărește.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: