5 definiții pentru cornurele

CORNURÉLE s. n. pl. Colțișoare, unghiulețe. – Cornuri (pl. lui corn1) + suf. -ele.

CORNURÉLE s. n. pl. Colțisoare, unghiulețe. – Corn1 + suf. -urele.

CORNURÉLE s. n. pl. Colțișoare, unghiulețe. Ț-oi scrie, maică, carte. în tuspatru cornurele Scriu cu lacrimile mele. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 295.

Intrare: cornurele
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural cornurele cornurelele
genitiv-dativ singular
plural cornurele cornurelelor
vocativ singular
plural