5 definiții pentru cormănă

córmănă sf vz cormană1

córmănă sf vz cormană1

corma1 sf [At: DAME, T. 37/ V: ~mănă, ~mână, ~man sn, ~mun sn, ~monă, ~mună, ~mură, ~moră, ~mulă, scormu / Pl: ~ne și ~mene / E: mg kormány] (Reg) 1 Răsturnătoare. 2 Scândură cu care se abate apa la moară. 3 Marginea nesecerată a holdei. 4 Catarg. 5 Ascuțișul securii. 6 Conducător. corectată

cormánă2 sf [At: DA ms / Pl: ~ne / E: ns cf cormalău, curmei] (Reg) Larvă de cărăbuș.

cormánă f., pl. ane și ene și ănĭ (ung. kormány, cîrmă; sîrb. korman, rus. kormilo, cîrmă, kormá, pupă, d. vsl. krŭma, krŭmilo, cîrmă). Munt. Mold. sud. Cúcură, partea din dreapta (lată și curbă) care, unită cu bîrsa, formează unghĭu brăzdaruluĭ la plug și răstoarnă pămîntu: rămase brazda în urma cormeneĭ (ChN. I, 17). – Și córmănă (Mold. sud), pl. ene; córmună (Cov.), pl. e și ĭ, córmură (Rn.), pl. ĭ; cormán (Munt. Mold. sud), n., pl. e, și córman (Trans.), pl. e. V. plaz și raz.

Intrare: cormănă
cormănă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.