opțiuni

7 definiții pentru corli


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CORLÍ, corlesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Reg.) A (se) cufunda în apă, a (se) da la fund. – Din corlă.

corlí [At: VICIU, GL. ap. LB / Pzi: ~lésc / E: corlă2] (Reg) 1 vt A băga capul în apă. 2 vt A muia. 3 vr A se cufunda mereu în apă.

CORLÍ, corlesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Reg.) A (se) cufunda în apă, a (se) duce la fund. – Din corlă.

corlì v. a (se) cufunda, a (se) adânci. [V. corlă].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

corlí (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. corlésc, imperf. 3 sg. corleá; conj. prez. 3 să corleáscă

corlí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. corlésc, imperf. 3 sg. corleá; conj. prez. 3 sg. și pl. corleáscă


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

corlí (-lésc, -ít), vb. – A (se) cufunda în apă, a (se) da la fund. Creație expresivă ca în toate vb. terminate în -li: pentru rădăcina expresivă, cf. corcodel. – Der. corlă, s. f. (păsări acvatice, care în alte regiuni se numesc corcodel: Gallina chloropus, Colymbus glacialis), al căror nume este în legătură, după Iordan, Arhiva, XXXIII, 40, cu rus. kurlan „stîrc” (pentru caracterul său expresiv, cf. DAR). Cihac, II 73, se gîndea fără nici un temei, la pol. kulik „pescăruș”; iar Scriban, la fr. courlieu, courlis, cuvinte de asemenea expresive, cf. Battisti, II, 912.

Intrare: corli
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • corli
  • corlire
  • corlit
  • corlitu‑
  • corlind
  • corlindu‑
 singular plural
  • corlește
  • corliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • corlesc
 (să)
  • corlesc
  • corleam
  • corlii
  • corlisem
a II-a (tu)
  • corlești
 (să)
  • corlești
  • corleai
  • corliși
  • corliseși
a III-a (el, ea)
  • corlește
 (să)
  • corlească
  • corlea
  • corli
  • corlise
plural I (noi)
  • corlim
 (să)
  • corlim
  • corleam
  • corlirăm
  • corliserăm
  • corlisem
a II-a (voi)
  • corliți
 (să)
  • corliți
  • corleați
  • corlirăți
  • corliserăți
  • corliseți
a III-a (ei, ele)
  • corlesc
 (să)
  • corlească
  • corleau
  • corliră
  • corliseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

corli

  • 1. regional A (se) cufunda în apă, a (se) da la fund.
    surse: DEX '09

etimologie:

  • corlă
    surse: DEX '98 DEX '09