5 definiții pentru coredactor
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
COREDÁCTOR, -OÁRE, coredactori, -oare, s. m. și f. (Rar la f.) Persoană care este redactor împreună cu alții la aceeași lucrare. – Co- + redactor.
coredáctor sm [At: DN3 / Pl: ~i / E: co- + redactor] Persoană care este redactor împreună cu alții la aceeași lucrare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COREDÁCTOR, coredactori, s. m. Persoană care este redactor împreună cu alții la aceeași lucrare. – Co- + redactor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
COREDÁCTOR, -OÁRE s. m. f. redactor împreună cu alții la aceeași lucrare. (< rus. koredaktor)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
coredáctor s. m. → redactor
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: coredactor
| substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)