5 definiții pentru coredactor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

coredáctor sm [At: DN3 / Pl: ~i / E: co- + redactor] Persoană care este redactor împreună cu alții la aceeași lucrare.

COREDÁCTOR, -OÁRE, coredactori, -oare, s. m. și f. (Rar la f.) Persoană care este redactor împreună cu alții la aceeași lucrare. – Co- + redactor.

COREDÁCTOR, coredactori, s. m. Persoană care este redactor împreună cu alții la aceeași lucrare. – Co- + redactor.

COREDÁCTOR, -OÁRE s. m. f. redactor împreună cu alții la aceeași lucrare. (< rus. koredaktor)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

coredáctor s. m. → redactor

Intrare: coredactor
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coredactor
  • coredactorul
  • coredactoru‑
plural
  • coredactori
  • coredactorii
genitiv-dativ singular
  • coredactor
  • coredactorului
plural
  • coredactori
  • coredactorilor
vocativ singular
  • coredactorule
  • coredactore
plural
  • coredactorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

coredactor, -oare coredactoare coredactor

  • 1. rar feminin Persoană care este redactor împreună cu alții la aceeași lucrare.
    surse: MDA2 DEX '09 MDN '00

etimologie:

  • Co- + redactor
    surse: MDA2 DEX '09 DEX '98 MDN '00