CORCODUȘ, corcoduși, s. m. Arbore sau arbust din familia rozaceelor, cu frunze eliptice, cu flori albe și cu fructe mici, de culoare galbenă, vânătă sau roșie (Prunus cerasifera). – Et. nec.

corcoduș sm [At: FILIMON, C. 640 / V: ~cu~, curcu~ / Pl: ~i / E: pbl corcodușă] (Bot) Arbore sau arbust din familia rozaceelor, cu frunze eliptice, flori albe și fructe mici, de culoare galbenă, vânătă sau roșie (Prunus cerasifera).

CORCODUȘ, corcoduși, s. m. Arbore sau arbust din familia rozaceelor, cu frunze eliptice, cu flori albe și cu fructe mici, de culoare galbenă, vânătă sau roșie (Prunus cerasifera). – Probabil din corcodușă.

CORCODUȘ, corcoduși, s. m. Varietate de prun cu fructe mici de culoare galbenă sau roșie (Prunus cerasifera). Pădurile în depărtare, cu tulpini fumurii, ciucurate de ninsoare, par cercetate cu flori de zarzări și corcoduși. DELAVRANCEA, S. 5.

CORCODUȘ ~i m. Soi de prun cu flori albe, solitare, și cu fructe drupe, de formă sferică, comestibile. /Orig. nec.

corcoduș m. soiu de prun care se cultivă pentru fructele sale comestibile (Prunus cerasifera). [Origină necunoscută].

corcodúș m. (d. corcodușă). Munt. Un fel de prun (prunus cerasifera [saŭ divaricata]). – Și corcodel. În Mold. și Trans. curcudúș și curcudél, în Munt. vest colduș și toltuș (Cod. M. N. 97). V. zarzăr.

colcoduș sm vz corcoduș

corcuduș sm vz corcoduș

corcudușă sf vz corcoduș

curcuduș sm vz corcoduș

toltuș sm [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~i / E: nct] (Bot; Mun) Corcoduș (Prunus cerasifera).

curcudeá, curcudél, curcudúș, curcudúșă, V. corcod-.

toltúș, -úșă, V. corcoduș, -ă.

corcoduș s. m., pl. corcoduși

corcoduș s. m., pl. corcoduși

corcoduș s. m., pl. corcoduși

CORCODÚȘ s. m. Arbore sau arbust din familia rozaceelor, înalt de 6-8 m, cu frunze eliptice, ovale sau obovate, serate, flori albe solitare și fructe drupe (Prunus cerasifera); originar din Asia; la noi se găsește cultivat ca arbore fructifer și adesea sălbăticit.

Prunus cerasifera Ehrh. (syn. P. myrobalana Lioisel.). Specie care înflorește primăvara. Numeroase flori stelate, mici, albe, solitare sau cîte două, nepăroase, apar înaintea frunzelor. Frunzele împreună cu ramurile glabre, eliptice pînă la ovoide, îngustate spre pețiol, de obicei acut-serate. Arbore cu coroană bogată, pînă la 8 m înălțime. Fructe globuloase, galbene sau roșietice, comestibile.

CORCODUȘ s. (BOT.; Prunus cerasifera) (Munt. și Olt.) târnosliv, (Transilv.) zarzăr.

CORCODUȘ s. (BOT.; Prunus cerasifera) (Munt. si Olt.) tîrnosliv, (Transilv.) zarzăr.

corcodúș, corcoduși, s.m. (bot.) Arbust din familia rozaceelor cu fructe mici, galbene sau roșii (Prunus cerasifera); specie de prun: „De nimica nu mi-i dor, / Ca de flori de corcodușă, / De gura lelii Anuță” (Ștețco, 1990: 285). – Posibil din corcodușă (Scriban, MDA).

corcoduș, corcoduși, s.m. – (bot.) Arbust din familia rozaceelor cu fructe mici, galbene sau roșii (Prunus cerasifera); specie de prun: „De nimica nu mi-i dor, / Ca de flori de corcodușă, / De gura lelii Anuță” (Ștețco, 1990: 285). ♦ (onom.) Corcodel, nume de familie în Maramureș. – Et. nec. (Șăineanu, DEX); posibil din corcodușă (Scriban, MDA).

corcoduș, -i, s.m. – (bot.) Arbust din familia rozaceelor cu fructe mici, galbene sau roșii (Prunus cerasifera): „De nimica nu mi-i dor, / Ca de flori de corcodușă, / De gura lelii Anuță” (Ștețco 1990: 285). – Din corcodușă „fructul corcodușului”.