9 definiții pentru corchezi

corchezí vt [At: CREANGĂ, GL. / V: ~chizí, ~chisí / Pzi: ~zésc E: ns cf mg kurkázni] (Reg) 1 vt A începe un lucru fără a-l termina. 2 vi A nu mai avea încotro. 3 vt A poci limba.

CORCHEZÍ, corchezesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A schimonosi, a poci, a împestrița limba. – Cf. magh. kurkázni.

CORCHEZÍ, corchezesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A schimonosi, a poci, a împestrița limba. – Cf. magh. kurkázni.

CORCHEZÍ, corchezesc,. vb. IV. Tranz. (Regional, cu privire la limbă sau la grai) A schimonosi, a poci, a împestrița. Nu vorbesc drept romînește, cum vorbeau părinții lor, ci au corchezit graiul strămoșesc, de nu-i mai înțelege nimene. CREANGĂ, A. 153.

corchezí (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. corchezésc, imperf. 3 sg. corchezeá; conj. prez. 3 să corchezeáscă

corchezí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. corchezésc, imperf. 3 sg. corchezeá; conj. prez. 3 sg. și pl. corchezeáscă

corchezí, corchezésc, vb. IV (reg.) 1. a împestrița limba, a poci, a schimonosi vorbirea, a o corci, a o stropși. 2. a începe o treabă și a o ține mereu încurcată. 3. a nu mai avea încotro, a se feri, a da din colț în colț. 4. a încălzi puțin un lichid; a dezmorți.

corchezi v. Mold. a corci: au corchezit graiul strămoșesc CR.

corcésc v. tr. (d. corcĭ). Împărechez [!] ființe de rase diferite: din corcirea ĭepeĭ cu măgaru ĭese catîru. Fig. Fac să degenereze: a corci limba strămoșească. V. refl. Mă amestec, vorbind de rase. Fig. Degenerez: limba s'a corcit. – În vest curcesc (VR. 1928, 9, 217), în nord corchezesc și corchizesc (cp. cu ung. korcsosítni, korcsosodni).

Intrare: corchezi
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) corchezi corchezire corchezit corchezind singular plural
corchezește corcheziți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) corchezesc (să) corchezesc corchezeam corchezii corchezisem
a II-a (tu) corchezești (să) corchezești corchezeai corcheziși corcheziseși
a III-a (el, ea) corchezește (să) corchezească corchezea corchezi corchezise
plural I (noi) corchezim (să) corchezim corchezeam corchezirăm corcheziserăm, corchezisem*
a II-a (voi) corcheziți (să) corcheziți corchezeați corchezirăți corcheziserăți, corcheziseți*
a III-a (ei, ele) corchezesc (să) corchezească corchezeau corchezi corcheziseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)