9 definiții pentru coraportor
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
coraportor, ~oare smf [At: SCÂNTEIA, 1950, nr. 1601 / Pl: ~i, ~oare / E: co + raportor] Persoană care prezintă un coraport.
CORAPORTÓR, -OÁRE, coraportori, -oare, s. m. și f. Persoană care prezintă un coraport. – Co- + raportor.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de gall
- acțiuni
CORAPORTÓR, coraportori, s. m. Persoană care prezintă un coraport. – Co- + raportor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
CORAPORTÓR, coraportori, s. m. Persoană care prezintă un coraport.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CORAPORTÓR s.m. Cel care ține un coraport. [< co- + raportor].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CORAPORTÓR s. m. cel care ține un coraport. (< co- + raportor)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CORAPORTÓR ~i m. Persoană care prezintă un coraport. /co- + raportor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
coraportór s. m., pl. coraportóri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
coraportór s. m., pl. coraportóri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
coraportor, -oare coraportoare coraportor
- 1. Persoană care prezintă un coraport.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
- Co- + raportorsurse: DEX '09 DEX '98 DN