2 intrări

19 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

corálă sf vz coral1

CORÁLĂ s.f. Ansamblu de persoane care execută la unison sau pe mai multe voci piese muzicale. [< fr. chorale].

coral2, ~ă a [At: TDRG / Pl: ~i, ~e / E: fr choral] 1 a Referitor la cor1 (1). 2 a Specific corului2 (1). 3 a Care provine de la cor2 (1). 4 a Care aparține corului1 (1). 5 a Care cuprinde un ansamblu Si: unanim. 6 a (Îs) Templu ~ Sinagogă în care cântă un cor1 (1). 7 a (Lit; d. compuneri literare) Ale cărui motive, elemente, personaje prezintă armonie. 8 sf Cor1 (1). 9 sn (În biserica protestantă) Cântec religios liturgic pe mai multe voci. 10 sn Compoziție pentru orgă pe tema unui cântec liturgic.

CORÁL2, -Ă, corali, -e, adj., s. n. 1. Adj. De cor (1), pentru cor. ♦ (Substantivat, f.) Formație corală; cor (1). 2. S. n. Cântec religios liturgic pe mai multe voci, cântat inițial în cor1 de credincioșii cultului protestant. ♦ Compoziție pentru orgă pe tema unui cântec liturgic. – Din fr. choral.

CORÁL2, -Ă, corali, -e, adj. s. n. 1. Adj. De cor (1), pentru cor. ♦ (Substantivat, f.) Organizație corală; cor (1). 2. S. n. (În biserica protestantă) Cântec religios pe mai multe voci. ♦ Compoziție pentru orgă pe tema unui cânteg liturgic. – Din fr. choral.

CORÁL3, -Ă, corali, -e, adj. De cor, pentru cor. Ansamblu coral.

CORÁL, -Ă adj. 1. Referitor la cor; de cor. 2. Care cuprinde un ansamblu; unanim, de acord. 3. (Lit.; despre compuneri literare; op. individual, singular) Ale cărui motive, elemente, personaje etc. prezintă armonie, acordându-se ca vocile unui cor. // s.n., s.f. (Muz.) Compoziție muzicală (religioasă) cu structură strofică pentru cor. [Cf. it. corale].

CORÁL2, -Ă I. adj. 1. de, pentru cor. 2. care cuprinde un ansamblu; unanim, de acord. 3. (despre compuneri literare) ale căror motive, elemente, personaje prezintă armonie, acordându-se ca vocile unui cor. II. s. f. formație corală amplă; cor (I, 2). III. s. n. cântec religios (liturgic) pe mai multe voci. ◊ compoziție pentru orgă pe tema unui asemenea cântec. (< fr. choral, it. corale)

CORÁL2 ~ă (~i, ~e) Care este destinat corului; pentru cor. Cântec ~. Muzică ~ă. /<fr. choral

coral a. care cântă în cor, care formează un cor: templu coral. ║ n. cântec religios la Protestanți: un coral de Luther.

*corál, -ă adj. (fr. choral). Care formează un cor, care cîntă corurĭ, de cor: cîntece corale. S. n., pl. e saŭ și urĭ. Un fel de cîntec religios: un coral de Luther.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

corálă (cor) s. f., g.-d. art. corálei; pl. corále

corálă (cor) s. f., pl. corále

corál1 (de cor) adj. m., pl. coráli; f. corálă, pl. corále

corál (de cor) adj. m., pl. coráli; f. sg. corálă, pl. corále

corál, -ă, s. f., pl. corale; s. n., pl. coraluri; adj. m., pl. corali, fem. corală, pl. corale


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CORÁLĂ s. (MUZ.) cor. (~ conservatorului.)

CORA s. (MUZ.) cor. (~ conservatorului.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

corală, formație vocală (feminină, masculină sau mixtă), cu număr variabil de membri. În forme instituționalizate, c. este, în unele țări, o formație de mari proporții. Execuția c. poate fi exclusiv a cappella* sau cu acomp. instr. V. cor (1).

Intrare: corală
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cora
  • corala
plural
  • corale
  • coralele
genitiv-dativ singular
  • corale
  • coralei
plural
  • corale
  • coralelor
vocativ singular
plural
Intrare: coral (adj.)
coral1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coral
  • coralul
  • coralu‑
  • cora
  • corala
plural
  • corali
  • coralii
  • corale
  • coralele
genitiv-dativ singular
  • coral
  • coralului
  • corale
  • coralei
plural
  • corali
  • coralilor
  • corale
  • coralelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

corală

  • 1. Ansamblu de persoane care execută la unison sau pe mai multe voci piese muzicale.
    surse: DN sinonime: cor (s.n.)

etimologie:

coral (adj.)

  • 1. De cor, pentru cor.
    surse: DEX '09 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Ansamblu coral.
      surse: DLRLC
  • 2. Care cuprinde un ansamblu; de acord.
    surse: DN sinonime: unanim
  • 3. literatură (Despre compuneri literare; în opoziție cu individual, singular) Ale cărui motive, elemente, personaje etc. prezintă armonie, acordându-se ca vocile unui cor.
    surse: DN

etimologie: