7 definiții pentru coprofagie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COPROFAGÍE, coprofagii, s. f. 1. (Med.) Tulburare de comportament manifestată prin ingerarea materiilor fecale de către bolnavii psihici în stadiu grav; scatofagie. 2. Însușire a insectelor de a fi coprofage. – Din fr. coprophagie.

coprofagie sf [At: DN3 / Pl: ~ii / E: coprophagie] 1 Ingerare a materiilor fecale de către bolnavii psihici în stadiu grav Si: scatofagie. 2 (D. insecte) Hrănire cu excremente.

COPROFAGÍE, coprofagii, s. f. 1. (Med.) Ingerare a materiilor fecale de către bolnavii psihici în stadiu grav; scatofagie. 2. Însușire a insectelor de a fi coprofage. – Din fr. coprophagie.

COPROFAGÍE s.f. 1. Obicei de a înghiți materii fecale, prezent la unii bolnavi mintali; scatofagie. 2. Însușire a insectelor de a fi coprofage. [< fr. coprophagie].

COPROFAGÍE s. f. 1. ingerare de excremente, tulburare gravă la unii bolnavi mintali; scatofagie. 2. însușire a insectelor coprofage. (< fr. coprophagie)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

COPROFAGÍE s. (MED.) scatofagie.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

COPRO- „fecale, bălegar, excremente”. ◊ gr. kopros „bălegar, excremente” > fr. copro-, it. id., engl. id., germ. kopro- > rom. copro-.~crazie (v. -crazie), s. f., nereținerea materiilor fecale; ~cultură (v. -cultură), s. f., însămînțarea materiilor fecale recente, pe un mediu de cultură, în scopul identificării unor microbi patogeni; ~fag (v. -fag), adj., s. m., (insectă) care se hrănește cu excremente; ~fagie (v. -fagie), s. f., ingerare de materii fecale, întîlnită la unii bolnavi mintali; sin. scatofagie; ~fazie (v. -fazie), s. f., coprolalie*; ~femie (v. -femie), s. f., vorbire obscenă; ~fil (v. -fil1), adj., care crește sau care trăiește pe bălegar sau pe materii fecale; ~filie (v. -filie1), s. f., stare patologică în care bolnavul se complace în murdăria de excremente; ~fite (v. -fit), s. f. pl., plante saprofite care trăiesc pe excremente; ~fobie (v. -fobie), s. f., teamă morbidă de materii fecale; ~lalie (v. -lalie), s. f., tendință morbidă de a folosi cuvinte și expresii obscene; sin. coprofazie; ~lalomanie (v. lalo-, v. -manie), s. f., obsesie patologică de a folosi un limbaj obscen, scatologic; ~lit (v. -lit1), s. n., 1. Concrețiune formată din materiile fecale întărite. 2. Excrement fosil; ~logie (v. -logie1), s. f., studiu biologic al materiilor fecale; ~manie (v. -manie), s. f., impuls morbid de a se murdări cu excremente; ~scleroză (v. -scleroză), s. f., întărire excesivă a excrementelor în intestin; ~scopie (v. -scopie), s. f., examen microscopic al fecalelor; ~stază (v. -stază), s. f., coprostazie*; ~stazie (v. -stazie), s. f., acumulare în intestin de materii fecale; sin. coprostază; ~zoare (v. -zoar), s. n. pl., protozoare care trăiesc în medii bogate în materii organice în descompunere; ~zoic (v. -zoic), adj., care crește pe materii fecale.

Intrare: coprofagie
coprofagie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coprofagie
  • coprofagia
plural
  • coprofagii
  • coprofagiile
genitiv-dativ singular
  • coprofagii
  • coprofagiei
plural
  • coprofagii
  • coprofagiilor
vocativ singular
plural

coprofagie

  • 1. medicină Tulburare de comportament manifestată prin ingerarea materiilor fecale de către bolnavii psihici în stadiu grav.
    surse: MDA2 DEX '09 DN sinonime: scatofagie
  • 2. Însușire a insectelor de a fi coprofage.
    surse: MDA2 DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: