2 intrări

3 definiții

coposesór s. m., adj. m., pl. coposesóri; f. sg. și pl. coposesoáre

COPOSESÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. (Jur.) Deținător, titular al unui drept de coposesiune. [Cf. fr. copossesseur].

COPOSESÓR, -OÁRE adj., s. m. f. deținător, titular al unui drept de coposesiune. (< fr. copossesseur)

Intrare: coposesor (adj.)
coposesor adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular coposesor coposesorul coposesoare coposesoarea
plural coposesori coposesorii coposesoare coposesoarele
genitiv-dativ singular coposesor coposesorului coposesoare coposesoarei
plural coposesori coposesorilor coposesoare coposesoarelor
vocativ singular
plural
Intrare: coposesor (s.m.)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular coposesor coposesorul
plural coposesori coposesorii
genitiv-dativ singular coposesor coposesorului
plural coposesori coposesorilor
vocativ singular
plural