6 definiții pentru copolimerizare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

copolimerizare sf [At: DN3 / Pl: ~zări / E: cf fr copolymériser] (Chm) Reacție de polimerizare a unui amestec de doi monomeri, din care rezultă un polimer mixt cu proprietăți diferite de proprietățile polimerilor obținuți din fiecare monomer în parte.

COPOLIMERIZÁRE, copolimerizări, s. f. Reacție de polimerizare a unui amestec de doi monomeri, din care rezultă un polimer mixt cu proprietăți diferite de proprietățile polimerilor obținuți din fiecare monomer în parte. – Cf. fr. copolymériser.

COPOLIMERIZÁRE, copolimerizări, s. f. Reacție de polimerizare a unui amestec de doi monomeri, din care rezultă un polimer mixt cu proprietăți diferite de proprietățile polimerilor obținuți din fiecare monomer în parte. – Cf. fr. copolymériser.

COPOLIMERIZÁRE s.f. Reacție de polimerizare simultană a doi sau a mai multor monomeri diferiți. [Cf. fr. copolymérisation].

COPOLIMERIZÁRE s. f. reacție de polimerizare simultană a doi sau a mai multor monomeri diferiți. (după fr. copolymérisation)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

copolimerizáre s. f., g.-d. art. copolimerizắrii; pl. copolimerizắri

copolimerizáre s. f. → polimerizare

Intrare: copolimerizare
copolimerizare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • copolimerizare
  • copolimerizarea
plural
  • copolimerizări
  • copolimerizările
genitiv-dativ singular
  • copolimerizări
  • copolimerizării
plural
  • copolimerizări
  • copolimerizărilor
vocativ singular
plural

copolimerizare

  • 1. Reacție de polimerizare a unui amestec de doi monomeri, din care rezultă un polimer mixt cu proprietăți diferite de proprietățile polimerilor obținuți din fiecare monomer în parte.
    surse: MDA2 DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: