3 definiții pentru copiativ

copiatív adj. m., pl. copiatívi (sil. -pi-a-); f. sg. copiatívă, pl. copiatíve

COPIATÍV, -Ă adj. Hârtie copiativă = plombagină. [Pron. -pi-a-. / < it. copiativo].

COPIATÍV, -Ă adv. care servește pentru transcriere, pentru copii; copiator (I). ♦ hârtie ~ă = plombagină. (< it. copiativo)

Intrare: copiativ
copiativ adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular copiativ copiativul copiati copiativa
plural copiativi copiativii copiative copiativele
genitiv-dativ singular copiativ copiativului copiative copiativei
plural copiativi copiativilor copiative copiativelor
vocativ singular
plural