2 intrări
23 de definiții
din care- explicative (15)
- morfologice (5)
- relaționale (1)
- specializate (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
COORDONATĂ, coordonate, s. f. 1. (Geom.) Fiecare dintre cele trei numere care fixează poziția unui punct în spațiu, în raport cu un sistem de reper. Coordonate rectilinii. 2. (Geogr.) Sistem de cercuri imaginare (meridiane și paralele) trasate pe suprafața globului pămîntesc, prin cei doi poli sau paralel cu ecuatorul, cu ajutorul cărora se determină poziția pe glob a unui punct (și anume latitudinea și longitudinea). 3. (Astron.) Sistem de numere care pot fi concretizate prin linii și care servesc la determinarea poziției unui astru față de o suprafață, o linie sau un punct oarecare. Aici sînt coordonatele orizontale; azimutul și distanța zenitală. SEBASTIAN, T. 292.
COORDONATĂ s.f. 1. (Mat.) Fiecare dintre numerele care precizează poziția unui punct față de un sistem de referință dat. ♦ (Fig.) Direcție; cadru. 2. (La pl.) Sistem de linii imaginare prin care se determină poziția unui punct de pe glob. 3. Sistem de determinare a poziției aștrilor prin raportare la diferite sisteme de referință. [Var. coordinată s.f. / cf. fr. coordonnée, it. coordinata].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
coordonată s. f. Reper, situație ◊ „Documentul prevede, între altele, vizite reciproce de scriitori, traducători, redactori, pentru cunoașterea coordonatelor actuale ale vieții social-culturale românești și bulgare.” Sc. 14 II 77 p. 5. ◊ „Bacău: coordonate edilitare moderne.” R.l. 19 I 78 p. 1. ◊ „Pe coordonatele noii revoluții agrare.” Pr. R.TV 29 VIII 83 (cf. fr. coordonnée; V. Guțu Romalo C.G. 175176 – citate din 1969; DN, DEX, DN3 – alte sensuri, DEX-S)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
COORDONATĂ ~e f. 1) mat. Fiecare dintre numerele care precizează poziția unui punct față de un sistem de referință dat. 2): ~e geografice mărimi care determină poziția unui punct pe suprafața Pământului (latitudinea, longitudinea și înălțimea în raport cu nivelul mării). 3): ~e astronomice numere cu ajutorul cărora se determină poziția unui astru. [Sil. co-or-] /<fr. coordonnée
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
coordonată f. 1. Gram. care corespunde una alteia: propozițiune coordonată; 2. pl. Geom. distanțe cari determină pozîțiunea unui punct pe un plan, pe o suprafață sau în spațiu.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COORDONAT, -Ă, coordonați, -te, adj., s. f. I. Adj. 1. Pus de acord (cu celelalte părți sau în toate părțile sale); armonizat. 2. (Lingv.; în sintagma) Propoziție coordonată (și substantivat, f.) = propoziție care stă în raport de coordonare cu alta. II. S. f. 1. (Mat.) Fiecare dintre elementele (numere, distanțe, unghiuri etc.) care caracterizează poziția unui punct în raport cu un sistem de referință. 2. (Geogr.) Sistem de cercuri imaginare (meridiane și paralele) trasate pe suprafața globului pământesc, cu ajutorul cărora se determină poziția unui punct de pe glob. 3. (Astron.) Sistem de numere care pot fi concretizate prin linii și care servesc la determinarea poziției unui astru. ♦ (La pl.; în sintagma) Coordonate ecliptice = latitudinea și longitudinea aștrilor pe sfera cerească, raportate la ecliptică. 4. (Fig.) Dată (II). Coordonatele planului de muncă. – V. coordona.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
coordinat, ~ă a, sf vz coordonat
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
coordonat, ~ă [At: EMINESCU, N. 45 / V: ~din~ / Pl: ~ați, ~e / E: coordona] 1 a Pus de acord cu alte părți Si: armonizat. 2 a (D. mai multe noțiuni) Care sunt în raport de egalitate unele față de altele. 3-4 sf, a (Lin; șîs propoziție ~ă) (Propoziție) care se află în raport de coordonare cu alta. 5-6 sf, a (Mat; șîs axe ~e) (Drepte) perpendiculare. 7-8 sf, a (Gmt; șîs linii ~e) (Linii) care formează un sistem ce permite aflarea poziției unui punct pe o linie, plan sau în spațiu. 9-10 sf, a (Log; șîs noțiuni ~e) (Noțiuni) care se află pe același plan, fiind subordonate unui gen comun. 11 sf (Mat) Fiecare dintre elementele (numere, distanțe, unghiuri etc.) care caracterizează poziția unui punct în raport cu un sistem de referință. 12 sf (Ggf; lpl) Sistem de cercuri imaginare (meridiane și paralele) trasate pe suprafața globului pământesc, cu ajutorul cărora se determină poziția unui punct pe glob. 13 sf (Ast) Sistem de numere prin care se determină poziția unui astru. 14 sf (Ast; lpl; îs) ~e ecliptice Latitudinea și longitudinea aștrilor pe bolta cerească. 15 sf (Fig) Dată.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*AXĂ (pl. axe) sf. 1 Linie dreaptă, reală sau închipuită, care trece printr’un corp și în jurul căruia acesta se învîrtește sau se poate învîrti: axa pămintului (🖼 279) ¶ 2 👉 SIMETRIE ¶ 3 👉 COORDONAT II. [fr.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
COORDONAT, -Ă, coordonați, -te, adj., s. f. I. Adj. 1. Pus de acord (cu celelalte părți sau în toate părțile sale); armonizat, orânduit. 2. (Lingv.; în sintagma) Propoziție coordonată (și substantivat, f.) = propoziție care stă în raport de coordonare cu alta. II. S. f. 1. (Mat.) Fiecare dintre elementele (numere, distanțe, unghiuri etc.) care caracterizează poziția unui punct în raport cu un sistem de referință. 2. (Geogr.) Sistem de cercuri imaginare (meridiane și paralele) trasate pe suprafața globului pământesc, cu ajutorul cărora se determină poziția unui punct de pe glob. 3. (Astron.) Sistem de numere care pot fi concretizate prin linii și care servesc la determinarea poziției unui astru. ♦ (La pl.; în sintagma) Coordonate ecliptice = latitudinea și longitudinea aștrilor pe sfera cerească, raportate la ecliptică. 4. (Fig.) Dată (II). Coordonatele planului de muncă. – V. coordona.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
COORDONAT, -Ă, coordonați, -te, adj. 1. Pus de acord, armonizat, orînduit, legat prin coordonare, df (Adverbial) Taior Vladimirescu s-a înțeles cu Alexandru Ipsilanti ca acțiunea ambelor mișcări să se. desfășoare coordonat. IST. R.P.R. 293. 2. (În expr.) Propoziție coordonată (și substantivat, f.) = propoziție care este în raport de coordonare cu alta.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COORDINAT, -Ă adj. v. coordonat.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COORDINATĂ s.f. v. coordonată.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COORDONAT, -Ă adj. Pus de acord; în raport de coordonare. ◊ Propoziție coordonată (și s.f.) = propoziție (principală sau secundară) care stă pe același plan cu alta, fără a depinde de ea din punct de vedere gramatical. [Var. coordinat, -ă adj. / cf. fr. coordonné, it. coordinato].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COORDONAT, -Ă I. adj. pus de acord. ♦ propoziție ~ă (și s. f.) = propoziție care se află în raport de coordonare cu alta. II. s. f. 1. (mat.) fiecare dintre numerele care precizează poziția unui punct față de un sistem de referință dat. 2. (pl.) sistem de cercuri imaginare (meridiane și paralele) prin care se determină poziția unui punct de pe glob. ♦ ~e astronomice = sistem de linii care permit determinarea poziției aștrilor pe bolta cerească. 3. (fig.) direcție, reper; situație; cadru. (< fr. coordonné)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
coordonată s. f., g.-d. art. coordonatei; pl. coordonate
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
coordonată s. f., g.-d. art. coordonatei; pl. coordonate
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
coordonată s. f., pl. coordonate
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
+coordonat1 adj. m., pl. coordonați; f. coordonată, pl. coordonate
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
+coordonat2 adv.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
COORDONATĂ s. v. indicator.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
COORDONATĂ s. f. (< adj. coordonat, -ă, cf. fr. coordonné, it. coordinato): propoziție care se află în raport de coordonare cu o altă propoziție (principală sau subordonată). ◊ ~ juxtapusă (asindetică, paratactică): propoziție coordonată prin alăturare, fără elemente de legătură. Astfel: „Ne îmbolnăvim de friguri, în fiecare vară ne îmbolnăvim de friguri toți copiii din casă” (Z. Stancu); „Eu voiesc să știu cine umblă pe drum, cine trece pe aici, cine ce zice” (I. Slavici). ◊ ~ joncțională: propoziție coordonată cu ajutorul conjuncțiilor coordonatoare copulative, adversative, opozitive, disjunctive și conclusive (de aici și denumirile de c. copulativă, adversativă, opozitivă, disjunctivă și conclusivă, după felul conjuncției coordonatoare). Astfel: „Mirosuri vechi se ridicară și, deodată, în larma aceea un sunet cristalin căzu” (D. Anghel); „Așa-s gârlele pe aici... seacă de tot, dar... câteodată... se umple din mal în mal” (L. Rebreanu); „Să nu te sperii, ci să fii gata cu arcul.” (P. Ispirescu); „Caii fluturau din cap... ori își încetineau mersul” (D. Anghel); „Ignat se apropia de patruzeci de ani, era deci cu vreo șaptesprezece ani mai mare ca Ion” (Camil Petrescu); „Ați auzit, oameni buni,... că domnia Tomșei s-a petrecut de pe lumea asta și a venit în scaunul țării Alexandru vodă” (M. Sadoveanu); „Nu se caută ce-ai fost, ci ceea ce ești” (Folclor); „Se gândește dacă să vină sau să nu vină”; „Țăranii între ei vorbesc... că ei asudă... muncindu-l..., deci al lor... să fie” (L. Rebreanu). v. conjuncție și coordonare. ◊ ~ regentă: propoziție care se află în raport de coordonare cu o altă propoziție și de care depinde o propoziție subordonată, ca în exemplul „Budulea cel bătrân venea acum... la oraș și le spunea drumeților că are un fecior, care e dascăl...” (I. Slavici).
- sursa: DTL (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
COORDONAT, -Ă adj. (cf. fr. coordonné, it. coordinato): în sintagmele parte de propoziție coordonată, principală coordonată, propoziție coordonată, secundară coordonată și subordonată coordonată (v.).
- sursa: DTL (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOOM 3 | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
coordonată, coordonatesubstantiv feminin
- 1. Fiecare dintre elementele (numere, distanțe, unghiuri etc.) care caracterizează poziția unui punct în raport cu un sistem de referință. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Coordonate rectilinii. DLRLC
-
- 2. Sistem de cercuri imaginare (meridiane și paralele) trasate pe suprafața globului pământesc, cu ajutorul cărora se determină poziția unui punct de pe glob. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- 3. Sistem de numere care pot fi concretizate prin linii și care servesc la determinarea poziției unui astru. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Aici sînt coordonatele orizontale; azimutul și distanța zenitală. SEBASTIAN, T. 292. DLRLC
- Coordonate ecliptice = latitudinea și longitudinea aștrilor pe sfera cerească, raportate la ecliptică. DEX '09 DEX '98
-
-
- Coordonatele planului de muncă. DEX '09 DEX '98
-
etimologie:
- coordona DEX '98 DEX '09
coordonat, coordonatăadjectiv
- 1. Pus de acord (cu celelalte părți sau în toate părțile sale). DEX '09 DLRLC DN
- Tudor Vladimirescu s-a înțeles cu Alexandru Ipsilanti ca acțiunea ambelor mișcări să se desfășoare coordonat. IST. R.P.R. 293. DLRLC
-
- Propoziție coordonată = propoziție care stă în raport de coordonare cu alta. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
- coordona DEX '98 DEX '09