3 definiții pentru coordinativ
Explicative DEX
COORDINATIV, -Ă adj. legătură ~ă = legătură ce apare în combinațiile complexe, realizată prin intermediul unei perechi de electroni provenind numai de la unul dintre atomii participanți la legătură. (< fr. coordinatif)
*coordinatív, -ă adj. (lat. coordinatus cu suf. -iv). Gram. Care servește la coordinare: conjuncțiune coordinativă. V. subord-.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
coordinativ adj. m., pl. coordinativi; f. sg. coordinativă, pl. coordinative
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: coordinativ
coordinativ adjectiv
| adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
coordinativ, coordinativăadjectiv
- 1. Legătură coordinativă = legătură ce apare în combinațiile complexe, realizată prin intermediul unei perechi de electroni provenind numai de la unul dintre atomii participanți la legătură. MDN '00
etimologie:
- coordinatif MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.