7 definiții pentru cooperativ


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cooperativ, ~ă a [At: DA / Pl: ~i, ~e / E: fr coopératif] 1-2 Care cooperează (1-2) Si: binevoitor.

COOPERATÍV, -Ă, cooperativi, -e, adj. Care cooperează; binevoitor. – Din fr. coopératif.

COOPERATÍV, -Ă, cooperativi, -e, adj. Care cooperează; binevoitor. – Din fr. coopératif.

COOPERATÍV, -Ă adj. Cooperatist. ♦ (Rar) Care cooperează, binevoitor. [< fr. coopératif].

COOPERATÍV, -Ă adj. care cooperează; binevoitor. (< fr. coopératif)

cooperativ a. care face ca opintirile tuturor celor interesați să contribue la îmbunătățirea fiecăruia: societate cooperativă.

*cooperatív, -ă adj. (d. cooperat cu sufixu -iv; fr. -atif). Care are de scop o cooperațiune: societate cooperativă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cooperatív adj. m. (sil. co-o-), pl. cooperatívi; f. sg. cooperatívă, pl. cooperatíve

Intrare: cooperativ
cooperativ adjectiv
  • silabație: co-o-
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cooperativ
  • cooperativul
  • cooperativu‑
  • cooperati
  • cooperativa
plural
  • cooperativi
  • cooperativii
  • cooperative
  • cooperativele
genitiv-dativ singular
  • cooperativ
  • cooperativului
  • cooperative
  • cooperativei
plural
  • cooperativi
  • cooperativilor
  • cooperative
  • cooperativelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cooperativ

etimologie: