6 definiții pentru convulsioterapie

convulsioterapíe sf [At: DN3 / P: ~si-o~ / Pl: ~ii / E: convulsie + terapie] (Med) Metodă terapeutică de șoc constând în provocarea intenționată a convulsiilor (1).

CONVULSIOTERAPÍE, convulsioterapii, s. f. (Med.) Metodă terapeutică de șoc constând în provocarea intenționată a convulsiilor. [Pr.: -si-o-] – Convulsie + terapie.

CONVULSIOTERAPÍE, convulsioterapii, s. f. (Med.) Metodă terapeutică de șoc constând în provocarea intenționată a convulsiilor. [Pr.: -si-o-] – Convulsie + terapie.

convulsioterapíe s. f. (sil. -si-o-) → terapie

CONVULSIOTERAPÍE s.f. (Med.) Metodă terapeutică de șoc constând în a provoca intenționat apariția de convulsii. [Et. incertă].

CONVULSIOTERAPÍE s. f. metodă terapeutică de șoc în a provoca intenționat apariția de convulsii. (< fr. convulsiothérapie)

Intrare: convulsioterapie
convulsioterapie substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular convulsioterapie convulsioterapia
plural convulsioterapii convulsioterapiile
genitiv-dativ singular convulsioterapii convulsioterapiei
plural convulsioterapii convulsioterapiilor
vocativ singular
plural