3 definiții pentru convorbitor


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

convorbitór s. m., pl. convorbitóri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CONVORBITÓR s. v. interlocutor.

convorbitor s. v. INTERLOCUTOR.

Intrare: convorbitor
convorbitor substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • convorbitor
  • convorbitorul
  • convorbitoru‑
plural
  • convorbitori
  • convorbitorii
genitiv-dativ singular
  • convorbitor
  • convorbitorului
plural
  • convorbitori
  • convorbitorilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)