3 definiții pentru convorbitoare


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

convorbitór s. m., pl. convorbitóri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CONVORBITÓR s. v. interlocutor.

convorbitor s. v. INTERLOCUTOR.

Intrare: convorbitoare
convorbitoare substantiv feminin
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • convorbitoare
  • convorbitoarea
plural
  • convorbitoare
  • convorbitoarele
genitiv-dativ singular
  • convorbitoare
  • convorbitoarei
plural
  • convorbitoare
  • convorbitoarelor
vocativ singular
plural